Neuroștiința impulsului și dependenței

Impulsivitatea, căutarea senzațiilor noi și consumul de stupefiante sunt corelate între ele. Cu toate că persoanele care consumă stupefiante sunt cunoscute ca și persoane impulsive și prezintă subtile diferențe neuroanatomice, nu este clar dacă aceste modificări sunt cauza sau efectul abuzului. Fiecare dintre noi avem un anumit nivel de impulsivitate în caracterul nostru. Unii dintre noi acționăm consecvent din capriciu, în timp ce alții nu iau decizii decât după o analiză profundă a situației. Studiile au arătat că adolescenții care experimentează așa zisele droguri recreaționale sunt mult mai predispuși să aibă un nivel de autocontrol foarte scăzut. Cercetătorii au mai observat și subtile schimbări neuroanatomice la nivelul creierului a celor care sunt sau au fost dependenți de droguri. Interconectivitatea dintre comportament, genetic și neuroanatomie încă nu a fost pe deplin înțeleasă. Rămâne întrebarea: diferența în structura craniană cauzează consumul de droguri sau consumul de droguri cauzează schimbări în structura craniană? Consumul de droguri afectează anatomia craniană în timp, ca să ne dăm seama cât și când se petrec aceste schimbări, modificări, este necesar să se facă scanări craniene înainte de perioada de dependență. Un studiu nou realizat de Universitatea Yale din Conneticut, Universitatea Harvard din Massachusetts și Spitalul General din Massachusetts, a mai dezlegat o parte din mister. Echipa a investigat neuroanatomic 1.234 subiecți bărbați și femei care nu prezentau istoric pentru dependența de droguri sau istoric psihiatric. Participanții au completat o serie de chestionare cu un interes mai accentuat în descoperirea senzațiilor și impulsivității, consumul accentuat de alcool, cafeină și țigări. Fiecare subiect a fost supus unui RMN , pentru a i se întocmi o harta neuroanatomică. Rezultatele scanărilor au arătat că indivizii cu un caracter nativ impulsiv sunt mai predispuși să aibă un cortex mai subțire în regiunea creierului asociat cu centrul decizional si autocontrol. Aceste modificări au fost mai relevante în două regiuni ale creierului considerate ca fiind importante în reglarea emoțiilor si comportamentului. Aceste doua regiuni mai sunt cunoscute pentru că joacă un rol important în luarea deciziilor, controlul impulsurilor, empatie și multe alte funcții. Studiul a fost condus de psihologul Avram Holms. Cel mai important de precizat este faptul că subiecții din acest studiu au fost sănătoși și nu erau consumatori de substanțe stupefiante, ceea ce

înseamnă că diferențele din anatomia craniană nu sunt o consecință a consumului de substanțe sau a bolilor mintale. Importanța diferențelor interpersonale în neuroanatomie este încă un subiect nou pe paleta cercetărilor medicale. Holmes are de gând să continue investigațiile din acest domeniu nou în ceea ce privește schimbările anatomice și influența lor asupra bunăstării psihice și a altor rezultate asupra sănătății.

Leave a reply